Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

CĂRȚI TIPĂRITE LA VENEȚIA CU CONTRIBUȚII ROMÂNEȘTI

Activitatea tipografică din Țările Române a înflorit la sfârșitul secolului al XVII-lea, luând o amploare deosebită în cel de-al XVIII-lea. Dar domnitorii Valahiei și ai Moldovei, și alături de aceștia, boierii și ierarhii care activau în aceste teritorii, nu au susținut apariția a numeroase lucrări doar în țara lor, ci și la Veneția sau în alte oficine europene, pentru a-i sprijini pe unii cărturari cu care erau în strânsă prietenie și cu care aveau idealuri comune. Aceste cărți purtau uneori portretul celui ce finanța ediția.



Veneția era un fel de spațiu liber, în care ortodocșii puteau tipări cărți de cult în special, pentru mănăstirile și bisericile din teritoriile controlate de otomani, dar tot Țările Române au fost cel mai bun leagăn de imprimare (în greacă, în special) a lucrărilor de apărare a Ortodoxiei din toată lumea. Vor fi prezentate exemplare de carte rară, puțin cunoscute și extrem de valoroase pentru cultura noastră europeană.



Invitat:
arhim. dr. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sf. Sinod

Biblioteca Sf. Sinod (Strada Mitropolit Antim Ivireanul nr. 29), 30 octombrie, 18:00-20:00.



Participarea este liberă, pe bază de înscriere. Vă rugăm să trimiteți un scurt e-mail la adresa: contact@m3culture.ro.



Evenimentul face parte din proiectul „Patrimoniu tipărit 2.0”, un demers care continuă dezvoltarea Catalogului tipăriturilor românești vechi (început în 2017), ce își propune să genereze resurse educaționale și o bază de date cu informații despre unitățile bibliografice care constituie opera tipografică românească, de la începuturi și până la anul 1830.



Proiectul a fost inițiat de Asociația MetruCub – resurse pentru cultură, iar în 2018 se dezvoltă în parteneriat cu Biblioteca Sfântului Sinod, Institutul Național al Patrimoniului, Biblioteca Muzeului Municipiului București, Biblioteca Metropolitană București și Asociația Moara de hârtie.



Proiectul cultural este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.