Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi
anterior următor

BUCVAR (BUCUREȘTI, 1825)

 

Nu cunoaștem vreo descriere a acestei tipărituri în literatura românească de specialitate. Prezenta descriere a fost făcută de Arhim. Policarp Chițulescu după un exemplar digitizat de Biblioteca Națională a Bulgariei.

 

Textul foii de titlu este:

 

„Bucvar  pentru învățătura pruncilor tipărită întocmai după Bucvarul de la Moscova

Cu cheltuiala lui Anastasie Hagi Gheorghe Polizois, a bunilor Ioan Bacaloglu și Ștefan Popovici

În tipografia din București în anul 1825, luna august”

 

Pe versoul foii de titlu o gravură cu un ostaș care ține în mână un filacter cu litere și de pe care citesc trei copii. În cartuș, în partea inferioară, îndemnul:  Îndoit căutați ucenici (la slove n.n.)! Această gravură se găsește și în Bucoavnele tipărite în limba română la București în 1824 și 1825.

 

Pe foaia de titlu o ștampilă dreptunghiulară indescifrabilă. Cota cărții aflată la Biblioteca Națională din Sofia este scrisă pe forzaț la început: 25.1.10 I

 

Întrucât am consultat cartea în format electronic, nu am putut stabili formatul real al filelor. Cartea este tipărită pe hârtie albastră-verzuie cu roșu și negru (titlul și locul de apariție sunt scrise cu roșu), are 62 de pagini, cu 17 rânduri pe pagină. Ornamentica este aceeași cu cea a Bucoavnei rusești de la București, 1824 și cu cea a Ceaslovului apărut în limba română la București în 1825 (letrine roșii și negre, frontispicii, vignete) din care amintim: p. 4 frontispiciu floral cu un medalion în centru cu literele IS HS; pp. 5 și 58 un frontispiciu cu un triunghi în centru și literele HS; pp.10 și 61 un ornament de final de text cu doi îngeri care duc în mâini un coș cu flori; p.16 un frontispiciu cu un triunghi în centru și cuvântul O Theos; p. 22 un ornament de final de text, cu un înger așezat pe un corn din ale cărui capete ies fructe și flori etc.

 

Ediția acestei Bucoavne rusești apărută tot la București, în 1825 o reia pe cea rusă din anul precedent, 1824 imprimată și ea la București. Probabil, rapida epuizare a primei ediții a necesitat o a doua. Această a doua ediție în rusă din 1825 are un număr mai mare de pagini decât precedenta, întrucât are un număr mai mic de rânduri pe pagină. Este important să precizăm că simultan cu cele două ediții de mai sus, la București, în aceeași tipografie de la Cișmea au apărut în 1824 și în 1825 câte o Bucoavnă în limba română, dar cu alt conținut decât cele rusești. Dar ceea ce leagă Bucoavnele rusești de cele românești nu este doar tipărirea lor în aceeași tipografie, în același oraș, București ci și personalitatea everghetului (mecena) Anastasie Hagi Gheorghe Polizu1. Acesta a finanțat singur ediția românească a Bucoavnei din 1825, pe când pe cea din 1824 deși nu se spune cine a susținut-o, putem presupune că tot el. Dar edițiile rusești ale Bucoavnei au, pe lângă Anastasie Hagi Gheorghe Polizu, încă doi finanțatori, oameni de bine: Hagi Ioan Bacaloglu2 și Ștefan Popovici. Aceștia au susținut împreună cu Anastasie Hagi Gheorghe Polizu și trei ediții ale Ceaslovului slavon, tipărit la București în 1825, 1826 și 1828.

 

Până acum se cunoșteau doar 6 din aparițiile finanțate de Anastasie Hagi Gheorghe Polizu3, la care se adaugă acum încă patru (cele două bucvare, o psaltire și un ceaslov). Cu cele patru nou descoperite, se îmbogățește atât Bibliografia Românească Veche cât și repertoriul binefăcătorilor Anastasie Hagi Gheorghe Polizu, Hagi Ioan Bacaloglu și Ștefan Popovici.

p. 1 Foaia de titlu

p. 2 Gravura cu soldatul și copiii

p.  3 Tabelul slovelor

pp. 4-15 Literele și grupurile de litere

pp. 16-22 Scurte învățături morale

pp. 23-30 Rugăciuni

pp. 31-56 Catehismul pe scurt

pp. 57-61 Rugăciuni

p. 62 Tabla înmulțirii

Kempgen, Sebastian (2015) Slavic Alphabet Tables. Volume 2 (1527-1956), University of Bamberg Press Bamberg, pg. 160-167.

Biblioteca Națională a Bulgariei (Sofia)

1. A finanțat singur, apariția lucrărilor: Bucoavnă românească (București, 1825), Ceaslov românesc (București, 1825), Ceaslov românesc (București, 1827), Bucoavnă românească (Râmnic, 1827), și împreună cu Ștefan Popovici, Psaltirea rusă (București, 1830).

 

2. Bibliografia Românească Veche Vol. III, București, 1936, p. 575 îi redă greșit numele, la feminin: Dobrea Ioanna (sic) Bacaloglu, ca și lui Anastasie Hagi Gheorghe:  Anastasia (sic) Polizov.

 

3. Mârza, E. & Bogdan, F.  (coord) (2013), Repertoriul tipografilor, gravorilor, patronilor, editorilor cărților românești (1508-1830), p. 229.

Trimite sugestia ta aici!

Câmpurile cu * sunt obligatorii