Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

În această secțiune veți găsi articlole despre tipărituri româneşti vechi şi tematici conexe acestui domeniu.

MOLITĂVNIC DE-NȚĂLES (IAȘI, 1681) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Desfășurând o prodigioasă activitate de traducător, de poet și de versificator, la sfârșitul secolului al XVII-lea, Dosoftei, mitropolit al Moldovei (1671-1673, 1675-1686), este un...

CALENDAR PE 112 ANI (IAȘI, 1785) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Primul calendar românesc a fost tipărit la Brașov, în 1733, de dascălul din Scheii Brașovului Petcu Șoanul. Cel de-al doilea calendar românesc, Calendariu pe 112 ani, a apărut la I...

CALENDAR (SIBIU, 1820) Dr. Cornel-Mihai Maria

Prin cele 40 de ediții pe care le-a cunoscut în tipografia familiei săsești Barth din Sibiu, calendarul reprezintă cea mai longevivă tipăritură din istoria acestei oficine (atelier...

PENTICOSTAR (SIBIU, 1805) Dr. Cornel-Mihai Maria

Penticostarul reprezintă una dintre cele mai importante cărți de slujbă din cadrul Bisericii Răsăritene. Totuși, ea este rar întrebuințată în cursul anului și anume în cele opt săp...

CEASLOV (SIBIU, 1790) Dr. Cornel-Mihai Maria

Ceasoslovul din 1790 a reprezentat întâia carte românească cu funcție dublă – religioasă și școlară apărută în tipografia săsească Barth din Sibiu. Modelul său a fost una dintre ed...

LEGĂTURA BRÂNCOVENEASCĂ Mihai Vârtejaru

Termenul de „legătură brâncovenească” este relativ incert și definește în mod inexact un tip de legătură de carte bogat ornamentată, încadrabilă în mai multe stiluri și perioade. Î...

OCTOIH (RÂMNIC, 1706) arhim. Policarp Chițulescu

În puținii ani pe care i-a petrecut la Râmnic (1705-1708), Sf. Antim Ivireanul a reușit să tipărească în timp record, câteva lucrări voluminoase și foarte necesare atât apărării cr...

CEASLOV (IAȘI, 1786) Dr. Daniela Lupu

Necunoscută Bibliografiei româneşti vechi, ediția din 1786 a Ceaslovului a fost identificată după un exemplar din colecţia Bibliotecii Academiei Române, în anul 2002[1]. Ulterior,...

CEASOSLOV (CHIȘINĂU, 1817) Dr. hab. Igor Cereteu

După înfiinţarea tipografiei de la Chișinău Mitropolitul și Exarhul Gavriil-Bănulescu Bodoni și-a pus drept scop tipărirea cărţilor bisericești, necesare preoţilor din eparhie. Pen...

PILDE FILOSOFEȘTI (TÂRGOVIȘTE, 1713) arhim. Policarp Chițulescu

Eforturile mitropolitului Antim Ivireanul de a tipări cărți nu s-au concentrat exclusiv asupra lucrărilor destinate uzului liturgic ci și celor sapiențiale, de educare a poprului,...

EVHOLOGHION (TÂRGOVIȘTE, 1713) arhim. Policarp Chiţulescu

Evhologhionul sau Molitfelnicul este o carte din care citește doar preotul, rugăciuni și slujbe care sunt destinate în exclusivitate vieții creștinilor. El cuprinde de la Slujba Bo...

BUCOAVNĂ (SIBIU, 1797) Dr. Cornel-Mihai Maria

Bucoavna pentru pruncii cei românești carii să află în Marele Prințipat al Ardealului a apărut în tipografia lui Petrus Barth cândva în cursul anului 1797. Ștampila ,,K. K. Normals...

PSALTIRE (BUCUREȘTI, 1754) Dr. Daniela Lupu

Psaltirea din 1754 a fost inclusă în Bibliografia românească veche (vol. II, 292, p. 126) doar pe baza informațiilor preluate dintr-un articol din 1885 al lui Constantin Erbiceanu....

SLUJBA ADORMIRII NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU (RÂMNIC, 1706) arhim. Policarp Chițulescu

Tipărirea acestei rare cărticele are niște rațiuni precise. Faptul că finanțarea lucrării a fost asigurată de arhimandritul Ioan, egumenul mănăstirii Hurezi, ctitoria domnitorului...

CONTRIBUȚII LA DESCRIEREA OPEREI TIPOGRAFICE ROMÂNEȘTI VECHI

În munca noastră ne-am întâlnit cu o serie de tipărituri despre care nu am găsit referințe în literatura românească de specialitate și pe care le-am inclus în Catalog. Pentru a le...

GROMOVNIC AL LUI IRACLIE ÎMPĂRAT (BUCUREȘTI, 1795) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Cărțile populare de prevestire au început să fie traduse în limba română încă din primele decenii ale secolului al XVII-lea. Dintre acestea, cele mai căutate erau rojdanicul (prezi...

EVANGHELIA GRECO-ROMÂNĂ (BUCUREŞTI, 1693) arhim. Policarp Chițulescu

Cartea a fost imprimată în tipografia domnească din București, aflată la Mitropolia Ungrovlahiei. Ea se înscrie în demersul Bisericii şi al Domniei de a realiza românizarea cultulu...

MINEIELE DE LA RÂMNIC (1776-1780) arhim. Policarp Chițulescu

Episcopul Chesarie al Râmnicului (1773-1780) a fost mai întâi arhimandrit în cadrul Mitropoliei din Bucureşti, apoi a suplinit în 1771 scaunul episcopal al eparhiei Râmnicului, pen...

LITURGHIERUL LUI MACARIE (TÂRGOVIŞTE, 1508) arhim. Policarp Chițulescu

Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti (1494(5)-1508) este artizanul unuia dintre momentele cruciale şi categoric benefice pentru istoria culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii r...

ILIE MINIAT, CAZANII (BUCUREŞTI, 1742) arhim. Policarp Chițulescu

Vestitul predicator Ilie Miniat (1669-1714) s-a bucurat de o bună receptare în lumea ortodoxă, încât am putea spune că se alătură marilor Părinţi şi Dascăli ai Bisericii. Întâi de...

VARLAAM, RĂSPUNSUL ÎMPOTRIVA CATIHISMUSULUI CALVINESC (MĂNĂSTIREA DEALU*, 1645) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, Biserica ortodoxă din țările române este nevoită să ia atitudine în fața pericolului tot mai mare venit dinspre Biserica reformată din Tr...

PSALTIREA ÎN VERSURI (UNIEV, 1673) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Psaltirea este, începând cu secolul al XVI-lea, una dintre cărțile biblice cele mai traduse în spațiul vechii culturi românești. Între primele traduceri în limba română se numără n...

FLOAREA DARURILOR (SNAGOV, 1700) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În epoca veche, cărțile cele mai citite erau, pe lângă scrierile cu tematică religioasă, așa-numitele cărți populare. Este vorba despre o largă categorie de opere individuale (dar...

EVHOLOGHION (RÂMNIC, 1706) arhim. Policarp Chițulescu

La numai un an de la instalarea Sfântului Antim ca episcop la Râmnic, a apărut cartea Evhologhion adecă M[o]l[i]tv[e]nic Acum întâi într-acesta chip tipărit şi aşezat după rânduial...

DIMITRIE CANTEMIR, DIVANUL (IAȘI, 1698) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Fiu al domnitorului moldovean analfabet Constantin Cantemir (1685-1693), domnitor el însuși pentru puțină vreme (1710-1711), Dimitrie Cantemir a fost – parcă prin compensație și pr...

DUMNEDZĂIASCA LITURGHIE ( IAȘI, 1679) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, se fac primii pași, în Țările Române, în sensul introducerii limbii române în cultul religios. Astfel – în condițiile în care mulți preoț...

ANTIM IVIREANUL, ÎNVĂȚĂTURĂ PE SCURT PENTRU TAINA POCĂINȚEI (RÂMNIC, 1705) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În istoria culturii și a literaturii românești, Antim Ivireanul – originar din Georgia (Iviria), episcop de Râmnic (1705-1708) și mitropolit al Țării Românești (1708-1716) – rămâne...

ȘEAPTE TAINE A BESEARECII (IAȘI, 1644) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În 1639, în timpul domniei lui Vasile Lupu, este ctitorită Mănăstirea Trei Ierarhi, la Iași. În cadrul acesteia va fi instalată prima tipografie din Moldova. Meșterii tipografi era...

PSALTIRE (SIBIU, 1791) Dr. Cornel-Mihai Maria

În 1791, tipograful sas Petrus Barth (1746-1801) a imprimat, la Sibiu, o Psaltire mare, care era, de fapt, cu mici modificări, o reeditare a Psaltirii de Râmnic, din 1779. Petrus B...

PARACLISUL PRECISTEI (GOVORA*, 1639*) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, sub conducerea principilor maghiari din Transilvania, se intensifică procesul de maghiarizare și de răspândire a calvinismului printre ro...

LEGĂTURA DE CARTE VECHE Mihai Vârtejaru

Majoritatea lucrărilor de referință din domeniul bibliologiei și bibliografiei semnalează detalii interne, despre anul și locul apariției unei cărți, tipograful, comanditarul sau g...

SIMEON ARHIEPISCOPUL THESALONICULUI, VOROAVĂ DE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI (BUCUREȘTI, 1765) Dr. Daniela Lupu

Cartea reprezintă prima ediţie românească a tratatului Dialog în contra ereziilor, opera arhiepiscopului Simeon al Thesalonicului (cca. 1381-1429), tipărit pentru prima oară în 168...

TIPIC (CHIȘINĂU, 1823) Dr. hab. Igor Cereteu

Activitatea tipografică la Chișinău a continuat și în timpul Arhiepiscopului Chișinăului și Hotinului Dimitrie Sulima (1821-1844), care a preluat cârma eparhiei după moartea predec...

MOLEBNIC (CHIȘINĂU, 1815 ȘI 1816) Dr. hab. Igor Cereteu

Printre primele cărţi tipărite în timpul și prin contribuţia Mitropolitului și Exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821) este și Molebnicul, care apărut în două tiraje: primul...

LITURGHIER (TÂRGOVIȘTE, 1713) arhim. Policarp Chițulescu

Devenit în 1708 mitropolit al Ţării Româneşti, Sf. Antim Ivireanul va continua şi întări efortul de a impune limba română în cultul Bisericii. În acest sens, el va transfera tiparn...

BUCOAVNĂ (CHIȘINĂU, 1815) Dr. hab. Igor Cereteu

Bucoavna, tipărită la Chișinău în 1815, este considerată prima carte de conţinut didactic din Basarabia, tipărită după anexarea acestui teritoriu de Rusia ţaristă în anul 1812. A a...

CALENDAR (BRAȘOV, 1733) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Calendarele – publicații periodice sau cărți de colportaj, cuprinzând informații diverse, în special de tipul prevestirilor, al datelor instructive de ordin politic, meteorologic,...

EVANGHELIE ÎNVĂȚĂTOARE (GOVORA, 1642) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În epoca domniilor lui Matei Basarab (1632-1654), în Țara Românească, și Vasile Lupu (1634-1653), în Moldova, asistăm la un adevărat proces de „renaștere” culturală, între altele p...

LITURGHIER (CHIȘINĂU, 1815) Dr. hab. Igor Cereteu

După anexarea Basarabiei în 1812, autorităţile ţariste au organizat acest teritoriu după obiceiurile lor. Au înfiinţat o nouă eparhie, numită Mitropolia Chișinăului și Hotinului de...

ACATIST (SNAGOV, 1698) arhim. Policarp Chiţulescu

Activitatea tipografică de la Mănăstirea Snagov a început abia după ce ieromonahul Antim Ivireanul a venit aici în 1694 şi a reorganizat lăcaşul, instalând tiparniţa adusă de la Bu...

CALENDARIU (BUCUREȘTI, 1795) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Materia celor mai vechi calendare românești (din secolul al XVIII-lea) era alcătuită, în special, din diferite tipuri de prevestiri. Astfel, Calendarul tipărit în 1733 la Brașov, d...

PETRU MOVILĂ, PRAVOSLAVNICA MĂRTURISIRE (BUZĂU, 1691) arhim. Policarp Chițulescu

Nevoia de a explica şi de a apăra totodată, credinţa creştină ortodoxă a condus la apariţia în secolul al XVII-lea a lucrării Mărturisirea ortodoxă, alcătuită în limba latină de Pe...

SF. IOAN GURĂ DE AUR, MĂRGĂRITARE (BUCUREŞTI, 1691) arhim. Policarp Chițulescu

Lectura şi cartea au constituit un lux pe care în lumea românească şi l-a permis numai o anumită categorie de oameni. Ei erau cei care aveau posibilitatea financiară de a studia şi...

DOSITEI NOTARA, ISTORIA PATRIARHILOR IERUSALIMULUI (BUCUREŞTI, 1715) arhim. Policarp Chițulescu

Istoria patriarhului Ierusalimului Dositei Notara (1669-1707), a cărei imprimare a început în tipografia Mănăstirii Sfântul Sava din București și a durat mai mulți ani (1715-1719),...

DOSOFTEI, VIAȚA ȘI PETREACEREA SVINȚILOR (IAȘI, 1682-1686) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În secolul al XVII-lea românesc, asistăm – pe fondul declinului limbii slavone, tot mai puțin înțeleasă de credincioși și chiar de preoți, și al necesității de a împiedica răspândi...

ANTIM IVIREANUL, SFATURI CREȘTINO-POLITICE (BUCUREȘTI, 1715) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

În cultura veche românească există o bună tradiție, în descendență bizantină, a scrierilor aparținând genului așa-zis parenetic (cuprinzând, adică, sfaturi și învățături în vederea...

CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ (IAȘI, 1646) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Practica judecății în Evul Mediu românesc (sec. XIV-XVIII) se făcea fie după „obiceiul pământului” (dreptul nescris; rânduieli strămoșești transmise din generație în generație), fi...

BIBLIA DE LA BUCUREȘTI (1688) Conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu

Istoria traducerilor în limba română a textelor biblice cunoaște mai multe etape în vechea cultură românească (în care, încă de la începuturile ei, limba slavă veche era deopotrivă...

ÎNDREPTAREA LEGII (TÂRGOVIŞTE, 1652) arhim. Policarp Chițulescu

Când a urcat pe tron, în 1632, Matei Basarab ştia că în ţară încetase tipărirea de cărţi de peste 80 de ani, adică din 1550, de când diaconul Coresi plecase la Braşov. Poate că nu...