Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

MOLEBNIC (CHIȘINĂU, 1815 ȘI 1816)

Dr. hab. Igor Cereteu

Printre primele cărţi tipărite în timpul și prin contribuţia Mitropolitului și Exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821) este și Molebnicul, care apărut în două tiraje: primul în decembrie 1815 în 1200 exemplare și al doilea în octombrie 1816 în 300 exemplare.

 

Conţinutul este identic și doar la primele pagini amplasarea textului este identică, ulterior se deplaseaza câteva rânduri [3, p. 51]. Foaia de titlul este pe două pagini cu pomenirea întregii familii a ţarului, manieră preluată de la cărţile din mediul est-slav. [1, p. 59, 63].

 

În predoslovia scurtă se precizează că această carte este „... rânduiala cântărilor de rugăciuni, tălmăcită din cel slavenesc, care să tipărește în Rossiia și să întrebuinţază acum întâiu și rumânește în Exarhiceasca Tipografie a Basarabiei, pentru Bisericile și preoţii Moldoveni a Eparhiei aceștiia...” [5, f. 2]. De fapt, precizarea că ar fi o traducere „din cel slavenesc” pare să nu se adevereasca și este mai degrabă o reproducere după ediţiile românești, cu unele interveţii din cele tipărite la Kiev și Moscova.

 

Titlul cărţii a fost preluat de la ediţiile slavone a molitvenicelor, numite molebnice, ceea ce în traducerea românească este carte de rugăciuni. Autorii Bibliografiei Românești Vechi nu au cunoscut exemplare din amândouă variantele și au descris în volumul trei al monumentalei lucrări doar varianta Molebnicului din 1816 [2, nr. 913].

 

Cărţile au fost răspândite la toate bisericile de mir și în mănăstiri. Din documentele timpului rezultă că în anul 1829 în depozitul tipografiei mai existau 170 de exemplare de Molebnice, cu preţul de 3 rub. 60 cop., în sumă totală de 612 rub. [4, f. 10]. Tirajul din 1816 a fost necesar din considerentul că cel din 1815 s-a epuizat în scurt timp. Pentru difuzarea cărţilor erau trimise de la fiecare ţinut câte o căruţă cu doi cai, iar banii urmau să fie trimiși timp de două săptămâni de la ţinuturile mai apropiate și de patru săptămâni de la cele mai îndepărtate.

 

Cărţile au fost utilizate în mare măsură de feţele bisericești, încât majoritatea exemplarelor cercetate sunt în stare defectuoase și necesită restaurare [6, p. 169-173, 174-176]. În bibliotecile mănăstirești am atestat doar trei exemplare din tirajul din 1815, iar din cel din 1816 lipsesc cu desăvârșire [7, p. 136-137].

 

 

 

[1] Farmagiu, V.;  Matei, N.; Slutu. C. (1992) Cartea Moldovei. Ediţii vechi (sec. XVII – înc. sec. XX). Catalog general. Vol. 2. Cu un studiu introductiv de A. Eşanu, Кишинэу, „Штиинца”, 266 p.

[2] Bianu, Ioan; Hodoş Nerva; Simonescu, Dan (1912-1936) Bibliografia Românească Veche. Tomul III. 1809-1830, de Bucureşti: Atelierele Socec & Co., 777 p.

[3] Ciobanu, Ștefan (1992) Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău, Editura enciclopedică „Gheorghe Asachi”, 272 p. il.

[4] Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond 205, inventar 1, dosar 6235. Despre cercetarea raportului starețului mănăstirii Hârbovăț, arhimandritul Ioanichie privind veniturile și cheltuielile sumelor de bani mănăstirești și ale tipografiei. 24.03.1829 –26.03.1829, 11 f.

[5] Molebnic, Chișinău, Tipografia Exarhicească, 1815. Exemplarul din fondul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, cota 56069.

[6] Cereteu, Igor (2011) Cartea românească veche şi modernă în fonduri din Chişinău. Catalog. Cuvânt înainte de Prof. Dr. Iacob Mârza. Iași: Tipo Moldova, 432 p., il.

[7] Cereteu, Igor (2016) Cartea bisericească în mănăstirile din Republica Moldova. Ediție enciclopedică. Cuvânt înainte de acad. Andrei Eșanu, Chișinău: Tipografia Centrală, 502 p.