Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

LITURGHIER (TÂRGOVIȘTE, 1713)

arhim. Policarp Chițulescu

Devenit în 1708 mitropolit al Ţării Româneşti, Sf. Antim Ivireanul va continua şi întări efortul de a impune limba română în cultul Bisericii. În acest sens, el va transfera tiparniţa de la Râmnic la Târgovişte cu plăcile tipografice şi restul utilajelor şi va imprima deja, în 1709 prima carte, monumentalul Serviciu bisericesc. Din cele 21 de lucrări ieşite în intervalul 1709-1715 din teascurile tipografiei târgoviştene, 14 sunt tipărite integral în limba română.

 

În mod sigur, epuizarea rapidă a ediţiei Liturghierului din 1706, a făcut ca mitropolitul să dorească reimprimarea ei, într-o carte de sine stătătoare, mai practică. Textul acestui liturghier a fost îmbunătăţit, în mare parte, rămânând până astăzi în această ultimă formă dată de Antim.

 

Contextul apariţiei Liturghierului din 1713 nu a fost unul uşor, deoarece în 1712, în plină diortosire a lucrării, mitropolitul s-a aflat într-o grea cumpănă: conflictul cu domnitorul Constantin Brâncoveanu, în urma căruia era să-şi piardă scaunul mitropolitan. După anevoioasa şi primejdioasa limpezire a lucrurilor, volumul a ieşit din tipar într-o formă elegantă, urmat în acelaşi an de Molitvenic (tot în volum aparte) şi de încă 3 lucrări.

 

Cartea are 210 pagini și următorul titlu:

 

D[u]mnezeeştile şi sf[i]ntele Liturghii a celor dintru Sf[i]nţi Părinţilorŭ Noştri a lui Ioanŭ Zlatoustŭ, a lui Vasilie celŭ Mare, şi a Prejdes[ve]ştenii, acum întîi tipărite. Întru alŭ 25 de an[i ] a[ i] înălţatei domnii a Prea Luminatului Oblăduitoriu a toată Ţara Rumînească Ioann Co[n]standin B[asarab ] Voevo[d] cu toată chieltuiala Prea sfi[n]ţitului Mitropolitŭ alŭ U[n]grovlahiei Kir Anthimŭ Ivireanulŭ. În sf[â]nta mitropolie a Tîrgoviştii. La anulŭ de la H[risto]s 1713. (De Gheorghie Radoviciŭ)

 

Redăm cele câteva versuri la stemă de pe versoul foii de titlu: Asupra peceţii stihuri politece, /A Ţării Rumâneşti cu bună ferice. De o parte şi de alta a stemei se află iniţialele: I[oan] C[onstantin] B[râncoveanu] V[oievod] D[omn] O[blăduitor] Ţ[ării] R[omâneşti]. Sub stemă se află versurile: Acestŭ semnŭ alŭ crucii ce corbulŭ iveaşte/ D[o]mnului Constandinŭ H[risto]s îlŭ găteaşte/ Să-i fíe spre pază cu bună voire,/ Şi să[-]lŭ îndelunge întru stăpânire. – f.[1]v.

 

Textul este complet în limba română și este împodobit cu xilogravuri foarte frumoase: Stema lui Constantin Brâncoveanu Deisis- xilogravură semnată Ursul, Masa proscomidiei- xilogravură semnată Ursul, Sf. Ioan Zlatoust, Sf. Vasile cel Mare, xilogravură semnată Dimitrios şi datată  1698, Sf. Grigore Dialogul, xilogravură semnată Ioanichie.

 

Faptul că s-au păstrat numeroase exemplare în toată țara și uzura filelor demonstrează că Liturghierul și-a atins scopul: românii din toate provinciile românești au învățat limba română și credința ortodoxă cu ajutorul liturghiei din biserici, slujite de pe cartea înțeleptului mitropolit Antim.