Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

EVHOLOGHION (RÂMNIC, 1706)

arhim. Policarp Chițulescu

La numai un an de la instalarea Sfântului Antim ca episcop la Râmnic, a apărut cartea Evhologhion adecă M[o]l[i]tv[e]nic Acum întâi într-acesta chip tipărit şi aşezat după rânduiala celui grecesc. De la prima citire, titlul indică faptul că este pentru întâia oară când apare un volum cu structura celui de faţă, preluată după greci. Adică Liturghierul se publica împreună cu Molitvenicul într-un singur volum, sub numele vechi de Evhologhion. Tot pentru prima oară în Ţara Românească apar traduse în limba română textele celor mai importante slujbe care se savârşesc în auzul oamenilor: Liturghia şi Sfintele Taine (Botezul, Nunta, Maslul, Spovedania), Inmormântarea etc. Deşi textul Liturghiei a fost tradus pentru prima oară în română de mitropolitul Dosoftei şi publicat la Iaşi în 1679, varianta moldovenească nu a fost receptată bine de slujitori. Textul tradus de Sf. Antim Ivireanul, ca şi în cazul altor lucrări (Octoihul, Ceaslovul), s-a impus în cultul Bisericii Ortodoxe Române pentru frumuseţea şi acurateţea limbii liturgice, el fiind până astăzi în uz. Traducerile Sf. Antim Ivireanul au contribuit substanţial la dezvoltarea limbii române literare.

 

Multe din cărţi au fost tipărite cu suportul financiar al Sf. Antim Ivireanul, iar Evhologhionul din 1706 a apărut tot din iniţiativa lui Antim fapt precizat în prefaţă de ucenicul său, tipograful Mihail Iştvanovici:din dumnezeiasca râvnă ai fost pornit ca şi această folositoare de suflete carte ce să numeşte Molitvenic, la lumină în limba noastră rumânească să o scoţi pentru folosul de obşte. Socotind iubirea ta de Dumnezeu cum că alalte toate ce s-au scos rumâneşte până acum spre trebuinţa preoţilor şi norodului, au fost de folos foarte, iară încă şi aceasta mai tare de folos ai socotit a fi….carea cum zic aceasta socotindu-o cu toată chieltuiala iubirii tale de Dumnezeu.” Acelaşi editor ţine să sublinieze că Antim a făcut selecţia cuprinsului volumului de faţă, apoi a supravegheat, tradus şi corectat personal, textul redat din limba greacă în română (sublinierea ne aparţine): „încă şi cu îndireptarea cuvintelor de pe grecie în limba noastră ai nevoit, şi ai făcut multă osteneală de o ai aşăzat, şi încă câte nu s-au aflat mai de nainte scoase rumâneşte de iznoavă le-ai tălmăcit,şi aşa precum să vede întocmită precum şi mai sus am zis toată chieltuiala puind, poruncit-ai mie nevrednicului tău  ucenic de o am tipărit.”

 

După cum se înţelege, au fost utilizate şi texte mai vechi, deja traduse („mai de nainte scoase rumâneşte”). De bună seamă că Sf. Antim a început lucrul la traducerea Liturghiei şi a Molitvenicului înainte de a fi episcop la Râmnic, dat fiind volumul mare de texte. El şi ajutoarele sale s-au slujit probabil şi de manuscrise româneşti existente, dar cel mai sigur de tipăriturile slavo-române şi greceşti din epocă.