Catalogul Tipariturilor Romanesti Vechi

BUCOAVNĂ (CHIȘINĂU, 1815)

Dr. hab. Igor Cereteu

Bucoavna, tipărită la Chișinău în 1815, este considerată prima carte de conţinut didactic din Basarabia, tipărită după anexarea acestui teritoriu de Rusia ţaristă în anul 1812. A apărut în 1200 de exemplare, prin contribuţia Mitropolitului și Exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821) și a fost destinată elevilor Seminarului teologic din acest oraș.

 

În prezent sunt cunoscute două exemplare: primul, incomplet se află în Biblioteca Institutului de Istorie Naţională din cadrul Facultăţii de Litere, București [1, p. 65] și a doilea în biblioteca Mănăstirii Dragomirna [2, p. 256]. Primul exemplar a fost descris în Bibliografia Românească Veche [3, nr. 394], iar cel de la mănăstirea Dragomirna este complet și prezintă: două foi de gardă, foaia de titlu + 24 file nenumerotate, cu legătura din carton, piele la cotor [1, p. 67].

 

Unii cercetători [1, p. 66; 4, p. 184; 5, p. 66] consideră ca ar exista și o ediţie anterioară, datată cu 22 decembrie 1814, făcând referire la o listă a cărţilor, publicată de A. Stadniţchi și preluată înainte de 1892 de la Lev St. Mateevici, profesor la Seminarul teologic din Chişinău, transferat la seminarul din Odesa, afirmaţie care nu are acoperire documentară [6, p. 31]. 

 

Dacă e să ne referim la documentele din această perioadă, deducem că apariţia în anul 1814 a Bucoavnei pare să fie îndoielnică din mai multe privinţe. În momentul deschiderii oficiale a tipografiei de la Chişinău, la 31 mai 1814, nu se puteau tipări cărţi sau foi volante din considerentul că nu existau teascurile. Abia la 30 iunie 1814 au fost cumpărate de la Mănăstirea Neamţ trei teascuri, care nu aveau piesele şi inventarul necesar pentru a funcţiona. Urmărind activităţile de achiziţionare a pieselor şi inventarului pentru demararea activităţii de tipărire este evident că acestea au fost adunate până către sfârşitul anului 1814. Şi cel mai important este că hârtia a fost cumpărată abia la 1 decembrie 1814 [7, f. 20].

 

Considerăm că pretinsa ediție a Bucoavnei de la 1814 nu putea fi tipărită în 1200 de exemplare în câteva săptămâni într-o tipografie care era în curs de organizare. Tirajele de 1200 de exemplare ale acestor două ediții la diferența de mai puțin de un an de zile provoacă alte îndoieli în această privință.

 

Ipoteza noastră are temei și din considerentul că din raportul Mitropolitului Gavriil-Bănulescu Bodoni din luna octombrie 1815 referitor la activităţile tipografiei eparhiale, reiese că prima carte tipărită la Chișinău a fost „bucvariu slavo-valah”, iar a doua este un slujebnic în limba română [8, p. 31]. Este foarte probabil ca lucrările la tipărirea Bucoavnei să fi început la sfârșitul anului 1814 și terminate înainte de luna august a anului 1815, când a fost definitivată Liturghia. Reieșind din argumentele de mai sus, admitem că Bucoavna a fost tipărită în perioada decembrie 1814-august 1815, iar foaia de titlu a fost tipărită în 1815, fiind vorba de o singură ediţie, cea de la 1815, cu tirajul de 1200 exemplare.

 

 

[1] Mitric, Olimpia (2015) O raritate bibliografică imprimată la Chișinău (1815), în Biblioteca Mănăstirii Dragomirna, în Magazin bibliologic. Chișinău 1-4, p. 65-74.

[2] Mitric, Olimpia (2005) Cartea românească veche în județul Suceava. Catalog, Cuvânt înainte de prof. dr. docent I. C. Chițimea. Ed. a 2-a revăzută. Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”. 359 p.

[3] Bianu, Ioan & Simonescu, Dan (1944) Bibliografia Românească Veche. Tomul IV. Adăogiri şi îndreptări. 1508-1830, de , Bucureşti, Atelierele Socec & Co., 373 p.

[4] Danilov, Maria (2018) Carte și cenzură în Basarabia (1812-1917), Chișinău, Epigraf, 400 p. 

[5] Ciobanu, Ștefan (1992) Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău, Editura enciclopedică „Gheorghe Asachi”, 272 p. il. 

[6] Stadnițchi, A. (1892) Бессарабская экзаршеская типография при Кишиневском архиерейском доме, în Кишиневские Епархиальные Ведомости (неофициальная часть), 1-2, с. 13-37.

[7] Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond 205, inventar1, dosar 5813. Despre cercetarea plângerii arhimandritului Sinesie și al tipografului Ignatie, adresată mitropolitului Gavriil,  referitoare la banii cheltuiţi în sumă de 3630 lei și 3048 pentru tipărirea cărţilor. 14.12.1821-19.12.1821, 28 f.

[8] Haneș, Petre V. (1920) Scriitori basarabeni, București, Editura Librăriei Alcalay & Co., 1920, 263 p.